Keywords:

Tags:

Comunitatea Aromana din Romania solicita, printr-o rezolutie, factorilor constitutionali, decizionali si autoritatilor publice cu atributii in materia drepturilor omului sa intervina pentru asigurarea, respectarea, protejarea si afirmarea sistemului de valori si a identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a aromanilor (armanilor).

In rezolutia adoptata vineri 23 mai, in cadrul adunarii generale extraordinare, desfasurate la Palatul Parlamentului, de cei peste 1500 de reprezentanti ai comunitatii aromane din Romania, din sase filiale (Constanta, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Timis si Bucuresti) se afirma ca asociatia va solicita pe cale judecatoreasca adoptarea unui act normativ de catre Guvernul Romaniei prin care sa fie inlaturata discriminarea instituita prin H.G nr. 589/2001 privind infiintarea Consiliului Minoritatilor Nationale reprezentate in Parlament, ca urmare a dorintei ca aromanii sa fie recunoscuti ca minoritate nationala in Romania.

Potrivit rezolutiei, in Romania, „aromanii nu beneficiaza de masurile de protectie conferite persoanelor apartinind minoritatilor nationale, neputind dobindi astfel o reprezentare parlamentara”.

Aromanii ca grup etnic distinct, se afirma in document, nu pot beneficia de posibilitatea de a-si promova limba, traditiile si cultura, respectiv de a-si promova identitatea, de a avea acces la mass-media, dreptul de instructie si educatie in limba materna, dreptul de a folosi limba materna in serviciul religios, de a participa la alegeri, dreptul de a beneficia de suport financiar pentru desfasurarea activitatii organizatiilor armanesti, dreptul de a participa la viata publica si de a fi reprezentati pe plan politic.

In rezolutie se mentioneaza ca „armanii nu pot beneficia nici de masurile de protectie conferite persoanelor apartinind minoritatilor nationale prin tratatele si conventiile internationale ratificate de Romania'', respectiv de prevederile art. 3 alin. 1 din Recomandarea 1201/1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care afirma ca orice persoana apartinind unei minoritati nationale „are dreptul sa se exprime, sa pastreze si sa dezvolte in deplina libertate identitatea sa religioasa, etnica, lingvistica, si/sau culturala, fara a fi supusa vreunei incercari de asimilare impotriva vointei sale''.

Totodata, in document sint amintite prevederile Recomandarii 1333/1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, in care se exprima ingrijorarea fata de starea limbii si culturii armane.

Sint invocate de asemenea, prevederi ale Conventiei europene a drepturilor omului (1950), Pactul ONU cu privire la drepturile civile si politice (1966), Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale (1994), Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare (1992), Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948), Declaratia ONU cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice (1992), Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

In plus, adunarea extraordinara a Comunitatii Armane din Romania a adoptat o rezolutie in care se adreseaza tuturor organizatiilor armanesti din Balcani si din Europa cu privire la „necesitatea conceperii de strategii comune care sa duca la recunoasterea armanilor ca grup etnic autohton in Balcani si ca minoritate nationala in acele tari in care traiesc”.

„Astfel, istoria ne va fi favorabila daca vom sti si vom intelege ca nu ducem o lupta individuala a fiecarei organizatii in parte, ci lupta unor organizatii cu individualitate de sine statatoare pentru un scop mare si comun – salvarea neamului armanesc de la disparitie”, precizeaza documentul citat.

„Sintem doar 25.000 de armani recunoscuti in recensamint, sa nu va fie rusine sa va declarati armani, pentru ca acest numar sa se apropie de cel real”, a spus Nicolae Popescu, reprezentantul filialei Bucuresti a Comunitatii Armane din Romania.

Ziua Nationala a Armanilor s-a incheiat cu un spectacol la care au fost invitate sa participe formatii de muzica armaneasca din judetele Constanta, Timis, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Ilfov si Bucuresti.

Potrivit reprezentantilor Comunitatii Armane din Romania, in Romania traiesc in prezent circa 50.000 - 70.000 de aromani, prin recensamint fiind inregistrati aproximativ 27.000 de cetateni romani care s-au declarat aromani.

Aromanii (numiti de istoriografia romaneasca macedoromani, exonim: vlahi, in aromana ei isi spun armani sau ramani, albanezii ii numesc uneori remeri) sunt un popor romanic din nordul si centrul Greciei, Macedonia, Albania, Romania si Bulgaria. Numarul lor este estimat la aproximativ 100.000. Limba lor materna e o limba romanica numita aromana, considerata de lingvisti ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii romane. In Romania, aromanii au un statut particular: considerati drept „romani din sudul Dunarii”, ei nu sint recunoscuti drept minoritate nationala, ci ca o parte din neamul romanesc, repatriata din Balcani in patria-mama.

O parte dintre aromanii din Romania se considera, totusi, minoritate etnica si au adresat Guvernului Romaniei o cerere ca sa fie recunoscuti drept minoritate nationala.

Datele statistice oscileaza insa in privinta tendintei aromanilor de a se autoconsidera minoritate nationala, culturala sau doar lingvistica. Potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl in anul 1998, in satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromani nu se considera sau nu vor sa fie considerati minoritate etnica.

Un segment al aromanilor, provenit mai ales din gramustenii bulgari (fosti locuitori ai comunelor din jurul Giumaiei, actualul Blagoevgrad, din vecinatatea Sofiei, emigrat in Romania in valuri succesive dupa 1926) si vorbitor al unei variante de aromana arhaica, au inaintat autoritatilor din Bucuresti petitii in care au cerut recunoasterea statutului de minoritate etnica (pe linga celelalte 19 minoritati etnice deja recunoscute in Romania).

Orientarea acestor grupuri de aromani este motivata de dorinta de a-si pastra dialectul propriu, respectiv limba proprie. Acestia sustin ca statutul de minoritate le-ar permite sa-si pastreze mai bine specificul etnic, cultural si lingvistic.

Aromanii figureaza de mai multi ani pe listele unor organizatii europene care au in vedere situatia popoarelor asa zis „periclitate” (pe cale de asimilare ireversibila).

Academia Romana s-a pronuntat in repetate rinduri impotriva autocaracterizarii drept popor sau minoritate a unei parti a aromanilor, apreciind aromana ca fiind unul din cele patru dialecte ale limbii romane. (DIVERS – www.divers.ro)